Am pățit de câteva ori în viață ca diverse persoane din arealul meu de răspândire să mă acuze de feminism deșănțat.

De obicei, când spuneam că femeile nu sunt antena bărbaților și că algoritmul cratiță-cămașă-pampers nu intră în mod obligatoriu în fișa postului de gen.

Sau când spuneam că o casnică și o femeie de carieră sunt la fel de valoroase, cât timp fiecare face ce-i place.

La asta mi se răspundea uneori cu : ”Ba pardon ! Există femei adevărate, care îndeplinesc scopul lui Dumnezeu pentru ele și mai există roboți de corporație, care se trezesc la 40 de ani cu un pisoi și un abonament Netflix.”

Mai demult mă enervam. În clipa de față, apăs mental pe ”eject/safely remove” în dreptul interlocutorului și fac tot ce ține de mine pentru a nu mai ajunge la acest subiect vreodată, cu persoana în cauză.

Personal, nu mi-am propus să conving pe nimeni de nimic. Maximum îmi prezint punctul de vedere, dacă e solicitat. Mă deranjează când cineva încearcă să mă convertească la viziunea lui, pe stilul : ”Hai să-ți zic eu care e adevărul.”

Desigur, Gigel. Pentru că tu ești deținătorul adevărului absolut și ți-ai rupt din timpul prețios pentru a mi-l aduce la cunoștință și mie.

M-ai sedus.

Cum văd eu lucrurile, în speța feminismului ?

Recunosc, sunt în asentimentul gânditorului contemporan Florin Salam, care a spus : ”Lăsați femeile să facă ce vor.”

Dacă Ana vrea să fie casnică, să fie.

Dacă Andreea vrea să fie astronaut, la fel.

Orice ființă umană, femeie sau bărbat, are dreptul de a decide pe cont propriu ce fel de persoană vrea să fie și ce fel de viață își dorește.  Asta e o nuanță importantă. ORICE fel de viață își dorește. Aici mă delimitez de feminismul extremist, care face eforturi susținute pentru a salva fiecare femeie de la diabolicul rol de gen, prescris la naștere de societatea conservatoare. Eu cred că dacă o femeie se simte bine în postura de casnică, n-ai de ce s-o hărțuiești zi și noapte cu mesaje propagandiste, în încercarea de a o convinge că, de fapt, e nefericită. Că poate fi mai mult decât soție și mamă.

Te-ai gândit vreo secundă că poate chiar îi place să fie soție și mamă ? Motiv pentru care, în acest punct al vieții, nu simte nevoia de altceva ?

Cât timp un stil de viață e funcțional, satisfăcător și nu încalcă libertățile nimănui, e irelevant cum îl văd/evaluez eu. Contează doar percepția oamenilor care l-au adoptat. De exemplu, eu nu mă consider conservatoare, câtuși de puțin. Dar mă bucur pentru conservatorii fericiți cu viața lor.

Ce-i drept, încă nu mi-am dat seama de ce mă activează atât de tare când un astfel de fericit încearcă să mă convertească la viziunea lui. De ce simt nevoia să-l blagoslovesc cu tot istoricul oprimării femeilor, înainte a spune civilizat că am luat cunoștință de părerea lui, dar nu o împărtășesc.

Consider că într-o lume ideală, femeile și bărbații au egalitate (măcar relativă) de șanse în a demonstra cine sunt și ce pot. Pentru că suntem complementari, deci egali. Umplem suprafețe egale în Yin și Yang, deși ne extindem pe teritorii diferite.

Afirm că sunt o feministă moderată pentru că țin (cu dinții, uneori) de respectarea acestei egalității, dar am grijă să nu cad în extreme. De exemplu, dezaprob marșurile topless ale diverselor domnișoare certate cu tirania masculină. Există niște limite ale conviețuirii în societate. Nu mă poți obliga să văd pe stradă părți anatomice nesolicitate. Nu ne aflăm pe o plajă de nudiști, unde funcționează convenția văzutului fără limite.

Pe stradă e în vigoare o cu totul altă convenție.  

După cum spuneam anterior, încurajez orice stil de viață care aduce satisfacții, cât timp ține cont de libertățile fundamentale ale celor din jur.

Mărturisesc, totuși, că dacă cineva mi-ar pune pistolul la tâmplă și m-ar obliga să aleg între conservatorismul extrem și feminismul extrem, decizia mea ar fi destul de previzibilă.

Pentru că :

  • Menstruația nu merită stigmatul societal actual.
  • Fetițele din regiuni ultra-rurale merită să afle că mai există și alte variante de viață, pe lângă ”7 clase și 10 copii”.
  • Fetele merită la fel de multă încurajare ca băieții, în alegerea traseului profesional.
  • Există locuri în lume în care fetele sunt împușcate în cap dacă solicită să meargă la școală.
  • Netflixul și motanul sunt doar un mit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s