14-winter-photography-ideas-winter-tips
sursa foto : photodoto.com

Să spunem că nu dispreţuiesc în totalitate faptul că m-am născut într-o ţară cu climă temperat-continentală. Veri calde, ierni reci. Dar dacă aş fi avut de ales, preferam oricând o coastă a Mării Mediterane. Cu veri calde şi ierni aidoma.

În copilărie, trepidam la primii fulgi de zăpadă. Făceam oameni de zăpadă şi le dădeam nume din telenovele. Alertam toată familia să-i caute capodoperei o oală adecvată, de pus pe cap.
Iarna era anotimpul lui Moş Crăciun, al aniversării mele, al ţinutelor noi de sărbători şi al nopţii cunoscute drept Revelion, în care ne uitam la Dan Negru şi la maneliştii lui din platou.

Pe la vreo 13 ani, am constatat brusc că nimic din toate astea n-are valoare în absenţa armoniei din familie. Şi că amintirile plăcute nu sunt date de anotimp, în mod particular, ci de oamenii şi experienţele care s-au suprapus cu anotimpul.

În aceeaşi perioadă, am început să văd şi partea întunecată a iernii. Noroi, umezeală şi fracturi. Toate, la multe grade sub zero. Oameni săraci care mor de hipotermie. Ambulanţe care nu mai ajung la timp în fiecare cătun înzăpezit. Copii de etnie care cerşesc în tricou lângă magazinele de cadouri. Un număr sufocant de copii care nu ştiu ce-i aia familie, de Crăciun.
E atâta durere pe lume.
Iar vaga mea senzaţie e că iarna, per total, nu face decât s-o amplifice.

Cât despre cei care ar dori să mă contrazică şi să afirme din suflet că ei chiar simt spiritul şi bucuria iernii…să nu fim ipocriţi, zic.
Iarna arată bine atunci când o priveşti printr-un geam termopan, dintr-o cameră cu temperatura medie de 23 de grade. Vârât între pături şi perne pufoase, cu o ciocolată caldă pe noptieră şi colinde pe fundal. Cu oameni dragi în imediata apropiere.

cropped-13023-fleur-de-lis.png
Şi ne-am întors în punctul de plecare.
Gândeşte-te la cea mai fericită zi de iarnă pe care care ai trăit-o în această viaţă. Elimină din ea oamenii şi confortul material de care ai beneficiat, apoi spune-mi din nou cât de poetică e iarna.
În fond, totul se reduce la conexiunea umană şi la momentele de graţie în care te simţi liber, autentic, iubit, liniştit, securizat.
Ocazional, acestea se suprapun cu un anotimp pe care, personal, îl găsesc mizerabil.
Hai cu primăvara.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s