cand-incepe-pelerinajul-la-moastele-sfintei-parascheva

Iar a fost pelerinaj la moaștele Sfintei Parascheva.

Iar au leșinat oameni din cauza înghesuielii.

Iar am văzut cetățeni cu ochii injectați, revărsând venin asupra proștilor de pelerini.

Și am câteva lucruri de spus pe tema asta.

În primul rând, ce sunt moaștele ?

Din DEX, citire :

44057768_575258086241042_7124936996979474432_n.png

Așadar, moaștele sunt oasele unei persoane decedate, care în timpul vieții sau post-mortem a fost declarată sfântă de canoanele creștinismului. Aceleași canoane considerând și că o parte din sfințenie a rămas impregnată în rămășițele pământești ale sfântului în cauză.

Sfințenia fiind catalizatoare pentru minuni.

Iar oamenii au nevoie de minuni. Disperată.

Așa că, unii dintre ei, când aud că au fost aduse în țară moaștele vreunui sfânt, se pun pe drumuri, stau la cozi, leșină din lipsa de oxigen dată de numărul prea mari de cetățeni înghesuiți pe același metru pătrat, totul pentru a ajunge la racla cu moaște. Pentru ca sfântul să înduplece voința divină în favoarea lor.

Pe de altă parte, cei neconvinși de capacitățile sacre exercitate post-mortem dau cu pietre-n tabăra pelerinilor. Limitații. Tâmpiții. Habotnicii. Secera-i-ar selecția naturală !

Prin astfel de replici, dând dovadă, desigur, de iubire creștinească autentică.

Părerea mea

            După părerea mea, ca orice mit, și cel al sfinților conține un sâmbure de adevăr.

Un sfânt e un om care, prin meditație și rugăciune, atinge niște frecvențe superioare, în care poate să acceseze niște adevăruri care depășesc capacitatea de înțelegere a celor mai mulți muritori de rând. Cum ar fi…faptul că viața pe pământ e o iluzie. Iar realitatea fizică e ușor modificabilă. Că, pentru o conștiință superioară, legile fizicii sunt opționale. Că miracolele au loc strict pe baza credinței.

            Astfel de conștientizări dau o mare claritate mentală și ancorează posesorul în planul divin. Se schimbă energia emanată de persoana în cauză. Prezența sa devine magnetică pentru cei care se luptă cu haosul cotidian. Așa că se duc la el. Pentru pace mentală. Liniște. Vindecare.

            Vindecările au avut loc, în multe cazuri. Pe bază de credință. Chiar și Isus a spus că prin credință se pot muta munții. Subalternul centurionului a fost vindecat pentru că superiorul său credea în capacitatea de vindecare a lui Isus. Chiar și știința zilelor noastre a ajuns la concluzia că oamenii se pot vindeca spontan dacă își aduc creierul în situația de a crede fără echivoc în capacitatea curativă a unui tratament, fie că – strict obiectiv – tratamentul o are sau nu. A se vedea Efectul Placebo.

            În opinia mea, vindecările sfinților – în a căror veridicitate aleg să cred – au fost rezultatul unui cumul de factori. Inițiativa persoanei suferinde de a căuta ajutor, credința că ajutorul poate veni din partea sfântului solicitat, plus conexiunea sfântului cu divinitatea, care-i permitea să creadă și în locul pacientului. Problem solved.

            Acum…treaba e că vindecările miraculoase nu intră doar în apanajul creștinismului. Mi-am pus problema asta de multe ori. Dacă Dumnezeu ar vindeca doar creștinii, de mâine creștinismul ar fi singura religie de pe planetă. Peste tot există probleme. Și-n centrul New York-ului, și-n ultimul trib băștinaș din Amazonia. Dar, cumva, peste tot au loc vindecări și miracole. Chiar și la cei pe care-i considerăm păgâni. Oare pentru că există un singur Creator, iar sfinții – indiferent de religie – accesează aceeași forță atunci când facilitează miracole ?

             M-am abătut de la subiect. Vorbeam despre sfinți. Da, cred că au existat, că există și vor exista oameni sfinți. Care, prin elevarea conștiinței, pot face lucruri inaccesibile populației de rând. Și da, cred că și ei, la fel ca noi toți, lasă o amprentă în energia locurilor prin care umblă. Poate chiar și asupra oaselor care le-au găzduit trupurile. Dar…dacă cred că respectivele oseminte au, ele în sine, capacitatea de a înfăptui miracole ? Nu. Fără scânteia divină care însuflețea acel corp, sunt doar lut. O simplă unealtă prin care, în timpul vieții, ocupantul corpului canaliza energii superioare.

Asta înseamnă că dezaprobi pelerinajele la moaște ?

Nu. Dimpotrivă. Sunt conștientă că încă există miracole produse în urma acestor pelerinaje, dar consider că ele sunt rezultatul credinței persoanei care s-a dus acolo. Cineva care crede, mai presus de orice îndoială, că se va vindeca, se vindecă. Și Buddha, la vremea lui, a spus ceva asemănător : ”Corpul urmează mintea la fel cum carul urmează boii.”

În consecință, dacă cineva și-a găsit un pol de credință, care se întâmplă să fie moaștele lui [insert your saint here], foarte bine. Cât timp funcționează pentru el, să-i dea înainte.

Recunosc, în schimb, că mă deranjează puțin manelizarea pelerinajelor. Există oameni care se duc acolo ca să câștige la loto. Alții își freacă lenjeria intimă de raclă, să aibă protecția sfântului în fiecare zi. Mi se pare la fel de vulgar ca agătațul unor zeci de cruci colorate de parbriz. Sau sfințitul mașinii cu trafaletul.

 Dar, în ultimă instanță, n-am nicio problemă nici cu cetățenii care găsesc de cuviință să facă astfel de dubioșenii. Aș prefera să nu-i am în arealul meu de răspândire, dar în spațiul personal, fiecare poate face ce vrea. Singura rugăminte de bun simț pe care o am, în calitate de proaspăt șofer, e ca posesorii de multe cruci atârnânde în parbriz să se asigure că mai văd și drumul în față. Măcar cât să nu ne izbim în trafic și să murim amândoi prostește. Mulțumesc.

Dar oamenii care înconjoară biserici în genunchi ?

Încercarea de a îndupleca divinitatea prin distrusul articulațiilor mi se pare o ipostază degradantă. Și sunt convinsă că lui Dumnezeu, Creatorului, în veci nu i-ar trece prin cap să ceară așa ceva de la cei care cred în El.

Dar spre deosebire de cei care înfierează astfel de practici în orice context…eu înțeleg conceptul de disperare. Cu un om disperat nu ai ce discuta. Pe cineva înnebunit de durere, care nu mai vede ieșirea, nu ai cum să-l așezi la masă și să-i explici rațional că poate ar trebui să încerce strategii mai logice. Pe un om disperat îl lași în pace. Mai ales dacă, concret, nu ai cum să-l ajuți.

Din punctul meu de vedere, un om cu o problemă e liber să încerce orice consideră că l-ar putea ajuta. Dacă am o soluție obiectivă, i-o propun. Dacă n-am, tac. Indiferent care ar fi părerea mea despre ceva-ul încercat de el. Nu-i dau nici părerea, dacă nu mi-o cere. Iar dacă mi-o cere, i-o dau gentil.

Acum, mai există o categorie de pelerini. Cei care vizitează respectivele locuri/racle pur și simplu pentru că se simt bine acolo. Fără să aibă o problemă presantă. Foarte bine. Înțeleg și treaba asta. Templele, bisericile, lăcașurile sfinte de orice fel, au o energie aparte. Eu, una, intru în orice fel de biserici am ocazia. Indiferent de religie. Atenție, religie. Nu confesiune.

Anul trecut am vizitat un templu budist, în Franța. M-am simțit extraordinar în el. M-a marcat mai ales inscripția de pe zidul principal – ”Ceea ce judeci te va judeca.”.

De asemenea, îmi plac în mod particular cantele religioase. Creștine (mai ales cele gregoriene), budiste, de orice fel. Vinerea asta am asistat la o festivitate(nu ziua orașului) la care au fost invitați mai mulți preoți ortodocși și catolici. Când au început preoții să cânte, am simțit instant o schimbare de frecvență în încăpere. Acel magnetism sacru de care vorbeam mai sus. Cine-l simte, e liber să-l caute. Cine nu, să caute ce-l împlinește și să meargă în direcția aia.

…asta fiind și concluzia articolului. Eu, una, nu cred în valoarea intrinsecă a moaștelor. Dar n-am nimic împotriva celor care cred contrariul. Dacă cineva care a ajuns cu cititul până aici a fost vreodată la moaște și s-a bucurat de experiență, foarte bine. Mai du-te. Orice te face fericit.

Cât timp nu mă aleargă vreun cetățean lezat pe stradă cu apa sfințită într-o mână și icoana Sfintei Parascheva în cealaltă, n-am nicio problemă cu nimeni. Oricine vrea să se certe cu mine, e liber să aleagă altă temă. Lumea a văzut deja destule cruciade. 😊 

À la vie, à l’amour !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s